„ŞI CĂŢEII MĂNÂNCĂ FIRIMITURILE CARE CAD DE PE MASA STĂPÂNILOR”
LECTURA I
Iubirea mea faţă de tine este veşnică.
Citire din cartea profetului Ieremia 31,1-7
În acel timp – oracolul Domnului – “eu voi fi Dumnezeu pentru toate familiile lui Israel şi ele vor fi poporul meu”. 2 Aşa vorbeşte Domnul: “A aflat har în pustiu poporul celor scăpaţi de sabie; sunt pe punctul de a da linişte Israelului”. 3 De departe mi s-a arătat Domnul: “Te-am iubit cu o iubire veşnică; de aceea te-am atras cu bunătate. 4 Te voi reclădi din nou şi vei fi reclădită, fecioară a lui Israel! Te vei împodobi din nou cu tamburinele tale şi vei ieşi la jocul celor care se bucură. 5 Vei planta din nou vii pe munţii Samariei şi cei care plantează vor culege. 6 Căci va fi o zi când străjerii vor striga pe muntele lui Efraim: «Ridicaţi-vă, să urcăm în Sion, la Domnul Dumnezeul nostru!»” 7 Căci aşa vorbeşte Domnul: “Strigaţi de bucurie pentru Iacob, chiuiţi de veselie pentru conducătorul neamurilor! Faceţi să se audă «Aleluia!» şi spuneţi: «Doamne, mântuieşte-l pe poporul tău şi pe restul lui Israel!»”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ier 31,10.11-12ab.13 (R.: cf. 10d)
R.: Domnul ne poartă de grijă, căci el este păstorul nostru.
10 Ascultaţi, neamuri, cuvântul Domnului,
faceţi-l cunoscut în insulele îndepărtate şi spuneţi:
“Cel care l-a împrăştiat pe Israel îl adună
şi îl păzeşte ca păstorul turma sa!” R.
11 Căci Domnul l-a eliberat pe Iacob,
l-a răscumpărat din mâna unuia mai puternic decât el.
12a Ei vor veni şi vor cânta de bucurie pe înălţimile Sionului;
vor alerga spre bunătatea Domnului. R.
13 Atunci, fecioara se va veseli la joc, şi tinerii şi bătrânii împreună;
voi schimba jalea lor în veselie,
îi voi mângâia şi-i voi umple de bucurie în durerea lor. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 7,16b
(Aleluia) Un mare profet s-a ridicat printre noi şi Dumnezeu a vizitat poporul său. (Aleluia)
EVANGHELIA
Femeie, mare este credinţa ta!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 15,21-28
În acel timp, ieşind de acolo, Isus s-a retras în părţile Tirului şi Sidonului 22 şi, iată, o femeie canaaneană a ieşit din ţinuturile acelea şi a strigat: “Îndură-te de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este chinuită cumplit de diavol!” 23 Dar el nu i-a răspuns niciun cuvânt. Apropiindu-se, discipolii lui îl rugau: “Trimite-o, pentru că strigă în urma noastră!” 24 El, răspunzând, a zis: “Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel”. 25 Dar ea a venit, s-a prosternat înaintea lui şi a spus: “Doamne, ajută-mă!” 26 El a răspuns: “Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei”. 27 Dar ea i-a spus: “Da, Doamne, dar şi căţeii mănâncă firimiturile care cad de pe masa stăpânilor lor!” 28 Atunci Isus, răspunzând, i-a spus: “O, femeie, mare este credinţa ta! Să fie cum vrei tu!” Şi, din acel ceas, fiica ei a fost vindecată.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, abia în ceruri voi cunoaște profunzimea iubirii tale milostive. Aici, pe pământ, am doar o „frântură” de imagine. Observ cum ai acționat de-a lungul istoriei, precum și în viața mea. Într-o zi, voi contempla iubirea ta milostivă, față către față.
Ai milă de mine
La prima vedere, fragmentul evanghelic de astăzi ar putea sugera că Isus a avut o zi proastă sau că „s-a trezit cu fața la cearșaf”. Nimic nu ar putea fi mai departe de adevăr. Atunci, de ce ar face Isus referiri cu privire la câini și ar spune că a fost trimis doar la copiii lui Israel? Dacă privim acest fragment în lumina Vechiului Testament, înțelegem că uneori Dumnezeu alege să își testeze supușii. Dumnezeu l-a testat pe Noe când i-a cerut să construiască o arcă și să adăpostească în ea animalele și familia sa. Dumnezeu l-a testat pe Abraham când i-a promis un fiu și i-a cerut să îl sacrifice pe Isaac. Dumnezeu l-a testat pe Iob atunci când i-a permis Satanei să îi răpească averea, familia și sănătatea. În același fel, Isus o pune la încercare pe femeia canaaneancă. La fel ca Noe, ca Abraham și ca Iob, ea a trecut testul. În loc să întoarcă spatele, ea insistă. Nu face niciun un pas înapoi. Ea insistă a treia și a patra oară! Mai întâi îi cere lui Isus să aibă milă de ea și să-i elibereze fiica de sub chinurile unui demon. Isus îi răspunde cu tăcere. Ea continuă să strige, iar ucenicii lui Isus îi vorbesc cu privire la ea. Când aude răspunsul lui Isus, că a fost trimis doar în Israel, ea nu renunță și, în schimb, îi aduce un omagiu și îi cere ajutorul a treia oară. Când Isus face referire la separarea dintre evrei (înțeleși ca copii) și păgâni (înțeleși ca niște câini sau căței), ea găsește o modalitate de a insista a patra oară: „ … şi căţeii mănâncă firimiturile care cad de pe masa stăpânilor lor!”. Ea se mulțumește cu firimiturile și cu resturile de la masă. Nu cere un loc la masă, vrea doar vindecarea fiicei sale și eliberarea ei de puterile întunericului.
Mare este credința ta
După cum subliniază Isus, femeia cananeancă reprezintă un model extraordinar de credință. Ea auzise despre faptele mărețe pe care le-a făcut Isus, în special despre vindecările și exorcizările sale. Ea știa că vindecarea bolii fiicei sale depășea puterile ei. Era neputincioasă să-și elibereze fiica de chinurile diavolului. Dar credea că Isus, Fiul lui David, putea. La fel cum tradiția susținea că Solomon, primul fiu al lui David, avea puterea de a exorciza demonii, ea știa că Isus, Fiul suprem al lui David, putea exorciza demonul care o chinuia pe fiica ei. Credința ei era cu adevărat mare. Nici tăcerea inițială a lui Isus, nici eforturile ucenicilor lui Isus de a o reduce la tăcere, nici provocarea lui Isus nu au oprit rugăciunea ei de implorare.
Ieremia vorbește despre sfârșitul exilului
În prima lectură, citim din capitolul 31 din Cartea profetului Ieremia. Sfârșitul capitolului conține profeția despre Noul Legământ. Fragmentul de astăzi vorbește despre întoarcerea acasă a lui Israel (Efraim) și a lui Iuda. El compară această întoarcere acasă – sfârșitul exilului – cu vechiul exod: Dumnezeu își va aduce din nou poporul în Țara Promisă. Ieremia știe că pedeapsa Domnului va dura doar o perioadă. Domnul a împrăștiat triburile lui Israel printre națiunile păgâne (Ier 31,10), dar, ca urmare a iubirii Sale veșnice (Ier 31,3), El le va corecta comportamentul și le va readuce la Sine așa cum un tată urmărește întoarcerea copilului său întâi născut (Ier 31,9). Dumnezeu dorește să ofere îndurare fiului său rătăcitor (Ier 31,20) (a se vedea Ignatius Catholic Study Bible: Jeremiah, Lamentations, and Baruch, 65). Vindecarea fiicei femeii cananeene reprezintă primirea tuturor națiunilor în Noua Împărăție a lui Dumnezeu.
Doamne Isuse, ai fost fără de păcat de la concepția ta până la moartea pe Cruce. Ai rămas veșnic credincios. Ai știut cum să-i provoci pe fiecare dintre cei pe care i-ai întâlnit. Ai „provocat-o” pe Mama ta să cugete la misterul filiațiunii tale dumnezeiești. Ai provocat-o și pe femeia canaaneană să persevereze în rugăciunea ei. Provoacă-mă și pe mine!
Sunt statornic și perseverez în rugăciune?
Cer ajutorul doar o singură dată, de două ori, de trei ori sau de patru ori?
Am cerut vreodată ceva de la Dumnezeu precum femeia canaaneană?
Cer oare lucruri bune de la Tatăl?
Îmi formulez întotdeauna cererile adăugând „dacă aceasta este voința Ta”?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: