SMERENIA LUI DAVID ȘI PUTEREA LUI CRISTOS

LECTURA I
Să fugim, altfel nimeni nu va scăpa din mâinile lui Absalom. Lăsaţi-l pe Şimei să blesteme, dacă Domnul i-a poruncit să o facă.
Citire din cartea a doua a lui Samuel 15,13-14.30; 16,5-13a
În zilele acelea, a venit cineva la David şi i-a zis: “Inima oamenilor din Israel este după Absalom”. 14 David le-a zis tuturor slujitorilor lui care erau cu el la Ierusalim: “Ridicaţi-vă să fugim, căci nu vom scăpa din faţa lui Absalom! Grăbiţi-vă să mergem, ca să nu se grăbească el să ne ajungă şi să aducă răul peste noi şi să lovească cetatea prin ascuţişul sabiei!” 30 David a urcat Muntele Măslinilor. Mergea şi plângea; avea capul acoperit şi era desculţ. Şi tot poporul care era cu el avea capul acoperit, urca şi plângea. 16,5 David a ajuns la Bahurim. De acolo a ieşit un om din familia casei lui Saul. Numele lui era Şimei, fiul lui Ghera. El a ieşit blestemând. 6 Arunca pietre împotriva lui David şi împotriva tuturor slujitorilor regelui David, iar tot poporul şi toţi vitejii erau la stânga şi la dreapta regelui. 7 Şimei vorbea astfel când blestema: “Du-te, du-te, om sângeros, om nelegiuit! 8 Domnul să întoarcă asupra ta tot sângele casei lui Saul, în locul căruia domneşti! Domnul să dea stăpânirea ta în mâinile lui Absalom, fiul tău. Iată, ai ajuns în nenorocire, căci eşti un om sângeros!” 9 Atunci, Abişai, fiul Ţeruiei, i-a zis regelui: “Pentru ce îl blestemă acest câine mort pe domnul meu, regele? Lasă-mă, te rog, să mă duc să-i răsucesc capul!” 10 Regele i-a zis: “Ce ne priveşte pe mine şi pe voi, fii ai Ţeruiei? Dacă blestemă, este pentru că Domnul i-a zis: «Blestemă-l pe David!» Şi cine poate să spună: «De ce faci astfel?»?” 11 David le-a zis lui Abişai şi tuturor slujitorilor săi: “Iată, fiul meu, care a ieşit din trupul meu, caută viaţa mea; cu cât mai mult acest fiu al lui Beniamin! Lăsaţi-l să blesteme, căci Domnul i-a zis! 12 Poate Domnul va vedea necazul meu şi-mi va face bine în locul blestemelor de azi”. 13a David şi oamenii lui şi-au continuat drumul.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 3,2-3.4-5.6-7
R.: Ridică-te, Doamne, şi mântuieşte-mă!
2 Doamne, cât de mulţi sunt vrăjmaşii mei!
Mulţi se ridică împotriva mea.
3 Mulţi spun despre mine:
“Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu”. R.
4 Tu însă, Doamne, eşti scutul meu,
tu eşti gloria mea, tu îmi înalţi capul.
5 Cu glasul meu strig către Domnul
şi el îmi răspunde din muntele său cel sfânt. R.
6 Mă culc şi adorm şi mă trezesc,
pentru că Domnul mă susţine.
7 Nu mă tem de mulţimile de popoare
care mă înconjoară din toate părţile. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 7,16bc
(Aleluia) Un mare profet s-a ridicat printre noi şi Dumnezeu a vizitat poporul său. (Aleluia)
EVANGHELIA
Duh necurat, ieşi din om!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 5,1-20
În acel timp, au venit pe ţărmul celălalt al mării, în ţinutul gherasenilor. 2 După ce Isus a coborât din barcă, l-a întâmpinat îndată, din morminte, un om cu duh necurat 3 care îşi avea locuinţa în morminte şi nimeni nu-l putea lega nici măcar cu lanţuri. 4 Pentru că fusese legat de multe ori cu cătuşe şi lanţuri, dar cătuşele au fost sfărâmate şi lanţurile, rupte de el şi nimeni nu-l putea îmblânzi. 5 În fiecare noapte şi zi, prin morminte şi-n munţi, striga şi se lovea cu pietre. 6 Văzându-l pe Isus de departe, a alergat, s-a prosternat înaintea lui 7 şi a strigat cu glas puternic: “Ce ai cu mine, Isuse, Fiul Dumnezeului Preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, nu mă chinui!” 8 Pentru că îi spusese: “Duh necurat, ieşi din om!” 9 Şi l-a întrebat: “Care îţi este numele?” El i-a spus: “Numele meu este «Legiune», căci suntem mulţi”. 10 Apoi îl rugau insistent să nu-i trimită afară din ţinut. 11 Era acolo, lângă munte, o turmă mare de porci care păşteau 12 şi l-au rugat: “Trimite-ne la porci, ca să intrăm în ei!” 13 Şi le-a permis. După ce au ieşit, duhurile necurate au intrat în porci, iar turma s-a aruncat de pe coasta abruptă în mare, în număr de cam două mii, şi s-au înecat în mare. 14 Paznicii au alergat şi au dat de ştire în cetate şi în sate. Şi au venit să vadă ce s-a întâmplat. 15 Apoi au venit la Isus şi l-au văzut pe cel posedat de diavol şezând îmbrăcat şi întreg la minte, el care avusese legiunea; şi i-a cuprins frica. 16 Cei care au văzut le-au povestit cum s-a întâmplat cu cel posedat de diavol şi despre porci. 17 Atunci au început să-l roage să plece din ţinuturile lor. 18 Când se urca în barcă, cel care fusese posedat l-a rugat să-l lase să rămână cu el. 19 Dar nu i-a permis, ci i-a spus: “Mergi acasă la ai tăi şi povesteşte-le ceea ce a făcut Domnul pentru tine şi cum s-a îndurat de tine!” 20 El a plecat şi a început să vestească în Decapole ceea ce a făcut Isus pentru el. Şi toţi se minunau.
Cuvântul Domnului
Doamne, tu poți să faci toate să fie frumoase și noi. Purifică-mi inima, să te pot sluji ca Rege și Domn al meu. Accept încercările pe care le îngădui în viața mea. Ajută-mă să fiu victorios în lupta de fiecare zi.
David s-a smerit
Pasivitatea lui David și lipsa de disciplină părintească în ceea ce-l privea pe fiul său, Absalom, au deschis calea pentru ca Absalom să conducă o rebeliune împotriva tatălui său. Când David a auzit despre rebeliune, a ordonat retragerea pe Muntele Măslinilor. În timp ce se apropia de orașul Bahurim – un oraș din Beniamin, situat la nord-est de Ierusalim – a fost blestemat de Șimei, un membru al casei lui Saul. În loc să accepte sugestia lui Abișai și să scape de Șimei, David a ales să primească această încercare și pedeapsă ca venind de la Domnul. David a fost cu adevărat smerit. În timp ce prima parte a celei de-a doua cărți a lui Samuel este despre triumfurile lui David, capitolele care urmează păcatului său cu Batșeba și uciderii lui Urie îl prezintă suferind efectele păcatelor sale. David s-a smerit la bătrânețe și a suportat chiar exilul din Ierusalim.
Isus în mijlocul necurățeniei
În Evanghelia de astăzi, Marcu amintește de puterea și autoritatea lui Isus asupra naturii, a bolii, a demonilor și a morții. Totul, în relatarea de astăzi, vorbește despre necurăție: Isus și ucenicii săi se află în teritoriul impur al păgânilor, mergând printre morminte necurate, în preajma unor animale necurate și a unui om posedat de un duh necurat. Toată această necurățenie nu îl face pe Isus necurat; Isus este stăpân deplin pe situație. Atunci când duhul necurat încearcă să îl afecteze pe Isus, adresându-i injurii folosind numele lui Dumnezeu, gestul acestuia rămâne zadarnic. Când Isus începe exorcizarea, obține numele demonului; făcând acest lucru, Isus își manifestă puterea și autoritatea asupra demonilor și îi izgonește într-o turmă de porci, fapt care duce la moartea acestora, deoarece porcii se vor arunca de pe deal în Marea Galileii.
Adevărata smerenie
David manifestă o adevărată smerenie și răbdare în prima lectură. Umilința este o virtute importantă pentru viața creștină. Ea poate fi asociată cu „sărăcia sufletească” și rămâne unul dintre fundamentele vieții spirituale. Prea puțină smerenie conduce la mândrie, aroganță și vanitate. Prea multă smerenie conduce la pierderea stimei de sine și la o viziune necorespunzătoare cu privire la noi înșine. Adevărata smerenie se referă la adevărul cu privire la noi, ca și făpturi răscumpărate de Dumnezeu și slujitori ai fraților și surorilor noastre.
Doamne Isuse, te iubesc și mă încred în tine. Ești scutul meu și bucuria mea. Te invoc, iar tu îmi răspunzi. Mă susții și nu mă tem de nici un rău atunci când ești lângă de mine!
A fi smerit, potrivit Sfintei Tereza de Avila, presupune a trăi în adevăr.
Care este realitatea cu privire la mine însumi? Cum mă văd eu pe mine însumi? Așa cum sunt cu adevărat sau mi-am construit o imagine falsă? Îmi cunosc punctele forte și punctele slabe? Sunt conștient de cât de mult mă susține Dumnezeu și cât de mult se îngrijește de mine? Cum pot înainta în adevărata cunoaștere cu privire la mine însumi?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și:
