SPAȚII SACRE

După ce Diavolul a eșuat în încercarea de a-l convinge pe Isus să-și potolească foamea prin folosirea în mod egoist a puterii sale dumnezeiești, l-a dus pe Isus în cetatea sfântă, l-a aşezat pe coama templului… (Mt 4,5). Este interesant că Diavolul l-a dus pe Isus în cetatea sfântă a Ierusalimului, pe acoperișul templului, pentru această a doua ispită. De ce să nu-l ducă pe Domnul nostru într-un loc mohorât și înfricoșător? De ce să-l ducă într-un loc atât de sfânt?
Această ispită ne dezvăluie faptul că Diavolul este capabil să ne ispitească, așa cum a făcut-o cu Domnul nostru, în contextul spațiilor noastre sacre. Adesea, el îi ispitește pe membrii familiilor cu cea mai mare înverșunare în interiorul templului familiei, pe care noi îl numim biserica domestică. Diavolul ne poate ispiti chiar și atunci când suntem angajați în eforturile noastre de apostolat și când îl slujim pe Domnul. Și, cu siguranță, Diavolul ne ispitește în adâncul propriei noastre conștiințe, locuința interioară a Domnului nostru. Pentru Diavol, nimic nu este sacru; prin urmare, cu cât cadrul este mai sacru, cu atât mai probabil că va încerca să ne ispitească în acel sens.
Acceptând să fie ispitit pe terasa Templului, în timp ce privea către orașul sfânt Ierusalim, Domnul Isus a respins atacul Celui Rău împotriva a tot ceea ce este sfânt, făcând posibil și pentru noi să respingem ispitele Celui Rău la nivelul celor mai sacre aspecte ale vieții noastre.
În primul rând, gândiți-vă la ceea ce este cel mai sacru pentru dumneavoastră. Pentru mulți, acel cadru poate fi familia. Dumnezeu dorește să locuiască într-un mod special în cadrul familiilor noastre, făcând din ele un loc în care să fie cinstit și în care voința sa să fie împlinită. În meditațiile următoare, vom vedea că această a doua ispită are de-a face și cu o anumită manifestare a mândriei. Mândria este un păcat care dăunează în mod deosebit viața de familie și, prin urmare, respingerea acestei ispite devine mai ușoară dacă ne înarmăm cu smerenie.
De asemenea, gândiți-vă la modalitățile în care Dumnezeu v-a chemat să participați la misiunea de apostolat în cadrul Bisericii. Diavolul disprețuiește modul în care noi ne împlinim misiunea în Biserică, așa că va încerca în mod special să împiedice slujirea noastră și a celorlalți membri ai Bisericii prin ispitirea cu păcatul mândriei, sugerând să slujim Biserica din motive egoiste și din dorința de a fi remarcați ce ceilalți, nu cu scopul expres de a ajuta la mântuirea sufletelor.
În cele din urmă, luați în considerare și viața dumneavoastră de rugăciune. Sufletul dumneavoastră este Templul lui Dumnezeu. În interiorul sufletului dumneavoastră îl întâlniți pe Dumnezeu și intrați în comuniune cu El. Prin urmare, diavolul va încerca permanent să provoace confuzie și să perturbe viața dumneavoastră de rugăciune.
Reflectați asupra acestor trei aspecte sacre ale vieții dumneavoastră: familia dumneavoastră, slujirea în cadrul Bisericii și viața dumneavoastră de rugăciune. Pe măsură ce vă gândiți la acestea, încercați să identificați modalitățile prin care Cel Rău vă ispitește cu gânduri pline de mândrie. Domnul Isus a îngăduit Celui Rău să-l așeze pe coama templului și a privit orașul sfânt, ca o modalitate de a pătrunde pe deplin în toate aspectele vieții noastre, dându-ne și nouă puterea de a învinge orice ispită. Atenția noastră trebuie să fie îndreptată mereu spre Domnul și să fim gata să intervenim în favoarea celorlalți, nu în favoarea noastră sau alimentând oricărei formă de vanitate. Procedând astfel, vom putea birui în ispite, așa cum a făcut Domnul nostru.
Doamne, deși ai acceptat să fii ispitit, prin smerenia ta, ai învins trufia Celui Rău. Te rugăm să umpli inimile noastre cu virtutea smereniei și să elimini din viața noastră orice urmă a păcatului mândriei. Dorim să te imităm cât mai mult și astfel să devenim instrumente care să ajute la eliberarea cât mai multor suflete de sub jugul păcatului și al morții veșnice. Amin.
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
