STIMULENT SAU PIEDICĂ?

Un domn, destul de în vârstă, conducea într-o bună zi mașina sa. Conducea, în schimb, atât de încet, încât în spatele lui se formă o coadă imensă. Un polițist se apropie cu motocicleta de el și-i spuse:

– Mergeți mai repede, domnule! Mergeți mai repede!

Iar bunul om răspunse foarte serios:

– Pentru ce să merg mai repede? Nu vedeți că deja sunt primul?

Pentru a vedea ce anume trebuie să faci, nu este un reper bun ceea ce fac ceilalți. Și totuși, este foarte frecventă ispita de a folosi acest barem.

Singurul reper valabil este ceea ce Dumnezeu ne cere. Faptul că puțini sau mulți fac contrariul nu ne scutește pe noi de ceea ce trebuie să facem. Numărul reprezintă o chestiune de cantitate, dar nu și un criteriu de adevăr.

Cu atitudinea noastră influențăm, mai mult sau mai puțin, atitudinea celorlalți. Trebuie să fim stimulent, și nu piedică.