TOTUL PENTRU APROAPE NIMIC

Într-o zi, amestecată printre pelerini, aștepta o doamnă  îmbrăcată în doliu. Era profund întristată, deoarece soțul ei, care nu era credincios, se sinucisese aruncându-se de pe un pod într-un râu în care a murit înecat.

La un moment dat, a trecut prin fata ei sfântul Paroh de Ars și, fără a-i da timp să spună vreun cuvânt, i-a spus cu voce joasă:

– Este salvat.

Femeia s-a tulburat.

– Este salvat, vă spun.

Un gest de necredință a fost singurul răspuns al bunei femei. Atunci sfântul, accentuând fiecare cuvânt, îi spuse:

– Vă spun că este salvat. Se află în Purgator și trebuie să vă rugați pentru el. Între pod și apă a avut timp să facă un act de căință. Preasfânta Fecioară i-a obținut acest har. Amintiți-vă de altarul pe care dumneavoastră îl puneați în camera dumneavoastră în timpul lunii Mai. Uneori, soțul dumneavoastră, deși nu era credincios, se ruga și el. Acest lucru i-a obținut căința și iertarea supremă.

Cât de puțin și cât de eficient! Preasfânta Fecioară ne aduce aminte de mama căreia copilul ei îi face cadou un desen pe care tocmai l-a făcut. Este de ajuns acest fleac pentru a o emoționa până la lacrimi.

Maria nu dă o sută pentru unu. Ea dă totul pentru aproape nimic.