Don Emilio Castelar spunea în timpul unei dezbateri politice, referindu-se la o anumită persoană orgolioasă care se lăuda că posedă o serie întreagă de merite, când, de fapt, nu era înzestrată cu niciunul:

S-ar putea face cu acest om o afacere fabuloasă: să-l cumperi pe ceea ce într-adevăr valorează și apoi să-l vinzi pe ceea ce el crede că valorează.

A se cunoaște pe sine, aspirația maximă a filozofiei  grecești, nu este un lucru ușor.

Ioan Paul I, în Illustrisimi Signori, adresându-se lui Mark Twain, îi spune: „Odată tu ai observat: «Omul este mai complex decât pare. Orice om adult cuprinde în sine nu unul, ci trei oameni diferiți». «Cum vine aceasta?», te-au întrebat. Iar tu ai răspuns: «Priviți la un oarecare Juan. In el există primul Juan, adică omul care el crede că este. Există apoi un al doilea Juan: ceea ce gândesc alții despre el. Și, în cele din urmă, există un al treilea Juan: ceea ce el este în realitate»”. Pe mine care Juan mă interesează?

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia, Iași, 2013