„TU AI CUVINTELE VIEȚII VEȘNICE”
LECTURA I
Biserica creştea în număr prin mângâierea Duhului Sfânt.
Citire din Faptele Apostolilor 9,31-42
În zilele acelea, Biserica se bucura de pace în toată Iudeea, Galileea şi Samaria; se consolida şi umbla în frica de Domnul şi creştea în număr prin mângâierea Duhului Sfânt. 32 Trecând pe la toate comunităţile, Petru a coborât şi la sfinţii care locuiesc în Lida. 33 Acolo a găsit un om cu numele de Eneas, care zăcea la pat de opt ani, fiind paralizat. 34 Petru i-a zis: “Eneas, Isus Cristos te vindecă. Ridică-te şi strânge-ţi singur patul!” Şi acesta îndată s-a ridicat. 35 Şi toţi cei care locuiau în Lida şi Saron l-au văzut şi s-au întors la Domnul. 36 Era la Iope o credincioasă cu numele de Tabita, care, tradus, înseamnă “Gazelă”. Aceasta era plină de fapte bune şi de pomenile pe care le făcea. 37 Tocmai în acele zile, ea s-a îmbolnăvit şi a murit. După ce au spălat-o, au pus-o în camera de sus. 38 Întrucât Lida era aproape de Iope, discipolii au auzit că Petru se găsea acolo şi au trimis doi bărbaţi la el ca să-l cheme: “Vino fără întârziere până la noi!” 39 Petru, ridicându-se, a plecat cu ei. Când a ajuns, l-au dus în camera de sus şi toate văduvele s-au adunat în jurul lui, plângând şi arătându-i tunicile şi hainele pe care le făcea Tabita pe când era cu ele. 40 Petru, după ce i-a trimis pe toţi afară, a îngenuncheat, s-a rugat şi, întorcându-se spre trup, a spus: “Tabita, ridică-te!” Ea a deschis ochii şi, văzându-l pe Petru, s-a aşezat, 41 iar el, dându-i mâna, a ridicat-o. Chemându-i pe sfinţi şi pe văduve, le-a prezentat-o vie. 42 Faptul a devenit cunoscut în toată localitatea Iope şi mulţi au crezut în Domnul.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 114-115(116),12-13.14-15.16-17 (R.: 12)
R.: Ce-i voi da în schimb Domnului pentru tot binele pe care mi l-a făcut?
sau:
Aleluia.
12 Ce-i voi da în schimb Domnului
pentru tot binele pe care mi l-a făcut?
13 Voi lua potirul mântuirii
şi voi invoca numele Domnului. R.
14 Voi împlini voturile făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său.
15 Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea credincioşilor săi. R..
16 Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău,
eu, slujitorul tău şi fiul slujitoarei tale!
Tu ai desfăcut legăturile mele.
17 Îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. In 6,63b.68c
(Aleluia) Cuvintele tale, Doamne, sunt duh şi viaţă; tu ai cuvintele vieţii veşnice. (Aleluia)
EVANGHELIA
Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 6,60-69
În acel timp, mulţi dintre discipolii lui Isus au zis: “Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte?” 61 Dar Isus, cunoscând în sine că discipolii lui murmurau pentru aceasta, le-a zis: “Vă scandalizează acest lucru? 62 Dar dacă l-aţi vedea pe Fiul Omului urcându-se acolo unde a fost mai înainte? 63 Duhul este acela care dă viaţa, trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi viaţă. 64 Dar sunt unii dintre voi care nu cred”. De fapt, Isus ştia de la început cine sunt cei care nu cred şi cine este acela care îl va trăda. 65 Şi le-a zis: “De aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la mine decât dacă îi este dat de la Tatăl”. 66 După aceasta, mulţi dintre discipolii lui au plecat şi nu mai mergeau după el. 67 Atunci, Isus le-a zis celor doisprezece: “Nu cumva vreţi să plecaţi şi voi?” 68 Simon Petru i-a răspuns: “Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice, 69 iar noi am crezut şi am cunoscut că tu eşti Sfântul lui Dumnezeu”.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, în fiecare zi sunt în fața unei decizii: să cred și să te urmez pe Tine și pe Fiul tău sau să mă întorc la vechiul meu mod de viață. Întărește-mi hotărârea de a te urma în fiecare zi. Tu îmi oferi cu adevărat viața veșnică prin Fiul tău. Nu vreau să fiu niciodată separat de Tine.
A săvârși faptele pe care le-a înfăptuit Isus
Isus promite că cei care cred în el vor face faptele pe care el le-a săvârșit (In 14,12). În Evanghelia de astăzi, Petru se face parte cu cei care au ajuns să creadă în Isus ca Sfântul lui Dumnezeu și, în prima lectură, îl vedem pe Petru săvârșind faptele lui Isus Cristos. În timpul activității sale publice, Isus a readus la viață cel puțin trei persoane: fiica lui Iair (Mt 9,24-25; Mc 5,40-42; Lc 8,49-56), fiul văduvei (Lc 7,11-17) și prietenul său Lazăr (In 11,1-44). Toate aceste minuni și semne sunt invitații la a crede. Isus îi spune lui Iair: „Nu te teme, crede numai!” (Mc 5,36; Lc 8,50); le spune ucenicilor săi: „Lazăr a murit 15şi mă bucur pentru voi că nu eram acolo, pentru ca voi să credeţi. Dar să mergem la el!” (In 11,15); și o întreabă pe Maria, sora lui Lazăr: „oricine trăieşte şi crede în mine nu va muri în veci. Crezi tu aceasta?” (In 11,26). Minunile lui Isus atestă că Tatăl l-a trimis. Ele îndeamnă la credință în el. „Eliberându-i pe unii oameni de relele pământeşti, de foame, de nedreptate, de boală şi de moarte, Isus a săvârşit semne mesianice” (Catehismul Bisericii Catolice, 549). Petru l-a cunoscut pe Cristos și a asistat la minunile sale și, printr-un exercițiu de credință, intră mai profund în comuniune cu Isus și cu Tatăl. Mărturisirea sa de astăzi din Cafarnaum, „Tu ești Sfântul lui Dumnezeu”, este paralelă cu mărturisirea sa de la Cezareea lui Filip, „Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu!” (Mt 16,16).
Reacții în urma discursului lui Isus despre Pâinea Vieții
Evanghelia prezintă două reacții diferite în urma discursului lui Isus despre Pâinea Vieții. Au fost mulți care au murmurat în semn de protest. În ciuda semnelor și miracolelor pe care le-a făcut Isus, unii au refuzat să accepte învățătura sa despre Euharistie: „Dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele lui, nu aveţi viaţă în voi” (In 6,53). Ei au refuzat să creadă, s-au îndepărtat de Isus și nu l-au mai însoțit. Un răspuns diferit este dat de Simon Petru, care îi spune lui Isus: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice, 69iar noi am crezut şi am cunoscut că tu eşti Sfântul lui Dumnezeu” (In 6,68-69). Petru pășește pe calea credinței și este încrezător că, urmându-l pe Isus, va primi promisiunea vieții veșnice. Învățăm astăzi despre credință ca dar al lui Dumnezeu pe care îl respingem sau îl acceptăm în mod liber. De aceea, Isus spune: „Nimeni nu poate să vină la mine decât dacă îi este dat de la Tatăl” (In 6,65). Harul lui Dumnezeu ne întărește și ne ajută să împlinim orice gest prin care ne manifestăm credința. Noi, în mod liber, colaborăm cu harul lui Dumnezeu; inimile noastre sunt mișcate și convertite în favoarea lui Dumnezeu; Dumnezeu deschide ochii minții noastre, scoțându-ne din orbirea spirituală, și ne permite să acceptăm și să credem adevărul (cf. Catehismul Bisericii Catolice, 153). Adevărul este că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, trimis de Tatăl pentru a ne răscumpăra și a ne salva și a ne aduce în unitatea familiei sale, Biserica. În Cristos și prin el, suntem invitați să devenim, în Duhul Sfânt, copii adoptați de Dumnezeu și moștenitori ai vieții sale binecuvântate (cf. Catehismul Bisericii Catolice, 1).
Cele două minuni ale lui Petru
În prima lectură, descoperim că Petru a părăsit Ierusalimul pentru a sluji Noului Popor al lui Dumnezeu în orașele iudaice din apropierea Mării Mediterane. La fel cum a făcut minuni la Ierusalim, Petru săvârșește o minune, în numele lui Isus Cristos, la Lida și îi spune omului paralizat, pe nume Eneas: „Isus Cristos te vindecă. Ridică-te şi strânge-ţi singur patul!”. Petru a primit putere de la Isus și o exercită în numele lui Isus. De asemenea, el îl invită pe Eneas la o credință mai profundă în Isus, care domnește din ceruri. Într-o a doua minune, Petru imită cuvintele lui Isus adresate fetiței. Isus a spus în aramaică: „Talitha qum”, ceea ce înseamnă: „Fetiță, ridică-te!”. Iar Petru a spus probabil în aramaică: „Tabitha qum”, ceea ce înseamnă: „Tabita, ridică-te!”. În acest fel, „Luca continuă să arate că ceea ce fac și spun apostolii în Faptele Apostolilor este continuarea a ceea ce Isus a făcut și a propovăduit în Evanghelie (Fap 1,1). Acest lucru se împlinește pe măsură ce ei își manifestă o mare credință, încrezători în puterea lui Isus și în propria lor autoritate de a vorbi și de a acționa în numele lui sub călăuzirea Duhului Sfânt” (Kurz, Faptele Apostolilor, p. 165).
Doamne Isuse, tu mi-ai rostit numele și m-ai invitat să mă ridic cu tine la o viață nouă. Mă inviți să te urmez chiar și atunci când alții te resping sau resping misterele pe care le revelezi. Poți face lucruri mari în și prin mine și de aceea mă încredințez ție.
Cum sunt chemat și astăzi să îl urmez pe Isus?
Voi fi asemenea lui Petru și îmi voi reitera credința în Isus, deschizându-mi inima pentru a primi cuvintele sale cu privire la viața veșnică?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: