UITE CÂT L-A COSTAT

Conform unei tradiții pioase, Papa Inocențiu al III-lea i-a făcut cadou regelui Aragonului, Petru al II-lea Catolicul, un crucifix. Acesta l-a lăsat moștenire fiului său Jaime I Cuceritorul.

Acest rege a luat cu el crucifixul la cucerirea Mallorcăi.  După victorie, l-a donat primei biserici parohiale, aceea a sfintei Eulalia.

Un biet om se duse într-o zi să se spovedească în biserica amintită. Păcatele sale erau atât de multe și atât de mari, încât preotul i-a refuzat dezlegarea. Acel om, descurajat și abătut, era pe punctul de a se spânzura. Un tânăr s-a apropiat de el și l-a îndemnat să se spovedească din nou, asigurându-l că însuși Isus îi va sări în apărare.

Păcătosul a ascultat. S-a spovedit. Când a terminat de enumerat păcatele sale, Cristosul de pe cruce și-a desprins mâna dreaptă și, adresându-se preotului, i-a spus:

– Uite cât mă costă pe mine. Dă-i dezlegarea.

De atunci crucifixul poartă numele de „Santo Cristo del Milagro” (Sfântul Cristos al Minunii).

Iertarea păcatelor noastre este câștigată deja: ne-a obținut-o Isus murind pe cruce. Mergem la spovadă ca să ne-o însușim, ca să ne-o aplicăm. Domnul a câștigat premiul cel mare la loterie. Ceea ce trebuie să facem noi este să mergem și să ridicăm premiul.

Câți bolnavi ar mai rămâne, dacă, pentru a se vindeca, ar fi de ajuns să ne-o dorim cu adevărat și i-am spune medicului necazurile noastre? Nu ar mai rămâne niciun bolnav în lume. Ei bine, acest lucru îl reprezintă mărturisirea pentru bolile sufletului.