ULTIMUL TOAST

Marinarul spaniol Antonio de Oquendo era pe moarte. Ceru să-i fie adus un pahar cu apă. În acea zi, 7 iunie 1640, se celebra sărbătoarea Corpus Domini – Joia Verde. Pe strada unde trăia – murea – Oquendo trecea preasfântul Sacrament în procesiune.
Marinarul se ruga cu un crucifix în mână. Fiindu-i adus paharul cu apă, îl vărsă încet. Cu voce slăbită explică fapta lui celor care-l priveau nedumeriți:
– Setea mă devorează, însă doresc să ofer lui Dumnezeu sacrificiul ultimei mele dorințe care era tocmai acest pahar cu apă.
Întreaga noastră viață ar trebui să fie un toast în cinstea lui Dumnezeu. Ce bine ar fi ca ultimul nostru act din viață să nu fie altceva!
Este clar că, întrucât nu știm care va fi ultimul pas, trebuie să căutăm ca fiecare să fie aceasta: un toast de iubire către Domnul.
Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia, Iași, 2013
