UN PARCURS DE CREDINȚĂ
EVANGHELIA
Cine ascultă cuvântul şi-l înţelege, acesta aduce rod.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 13,18-23
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: “Aşadar, ascultaţi parabola semănătorului! 19 Oricine ascultă cuvântul împărăţiei şi nu-l înţelege, vine Cel Rău şi răpeşte ceea ce a fost semănat în inima lui: acesta este ce s-a semănat de-a lungul drumului. 20 Ce a fost semănat pe loc pietros este cel care ascultă cuvântul şi-l primeşte îndată cu bucurie, 21 dar nu are rădăcini în sine, este de scurtă durată; când vine o încercare sau o persecuţie din cauza cuvântului, imediat se scandalizează. 22 Ce a fost semănat între spini este cel care ascultă cuvântul, dar grija lumii şi pofta amăgitoare a bogăţiei înăbuşă cuvântul şi rămâne fără rod. 23 Iar ce a fost semănat în pământ bun este acela care ascultă cuvântul şi-l înţelege. Acesta aduce rod şi face care o sută, care şaizeci, care treizeci”.
Cuvântul Domnului
Doamne Isuse, dispune-mi inima pentru a primi Cuvântul tău și pentru a-l înțelege astăzi într-un mod nou. Vino, Duhule Sfânt, ajută-mă să învăț ceea ce vrei să mă înveți prin această parabolă.
Să învățăm ceva nou
Poate că am auzit această parabolă de multe ori, dar Dumnezeu ne vorbește din nou de fiecare dată când o auzim. Îl putem întreba pe Dumnezeu ce încearcă să ne dezvăluie astăzi, chiar în acest moment. Meditarea asupra textelor din Sfânta Scriptură ne transformă inimile: „Căci cuvântul lui Dumnezeu este viu, plin de putere şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri; el pătrunde până la despărţitura sufletului şi a duhului, a încheieturilor şi a măduvei şi judecă sentimentele şi gândurile inimii” (Evr 4,12).
În ce mod mă cheamă Duhul Sfânt la o adevărată convertire ascultându-l pe Isus explicând această Evanghelie? Cum aș putea crește în iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele meu, meditând la această parabolă?
Parcursul nostru de credință
După ce citim sau auzim această parabolă, am putea fi tentați să ne gândim: „Sunt atât de bucuros că sunt un pământ bun. Misiune îndeplinită!”. Să nu ne grăbim! Cei mai mulți dintre noi au trecut prin toate etapele sugerate în parabolă. Inima noastră a fost cândva pe calea ignoranței și nu a înțeles ceea ce Dumnezeu ne învăța prin Cuvântul său. Inimile noastre au fost pământ pietros atunci când am pus la îndoială credința noastră sau am decăzut în timpul unei perioade de încercare. Ne-am confruntat și cu buruienile și spinii propriilor noastre distrageri și neliniști, care au putut înăbuși roadele faptelor noastre bune. Domnul ne cere să reflectăm încă o dată la starea pământului nostru și, cu ajutorul Duhului Sfânt, să ne căim și să ne convertim.
„Purtaţi-vă unii altora povara”
Amintirea propriului nostru parcurs de credință ne ajută să fim mai plini de compasiune atunci când observăm că alții se luptă cu pietrele, buruienile și spinii. Este datoria noastră de creștini să ne ajutăm unii pe alții: „Purtaţi-vă unii altora povara şi astfel veţi împlini legea lui Cristos!” (Gal 6,2). Atunci când întâlnim pe cineva care se îndoiește de credința sa – fie din cauza unei persecuții, a unei încercări sau a unor distrageri sau neliniști lumești – simpla împărtășire a prezenței noastre pline de Cristos și a compasiunii noastre poate fi suficientă pentru a ajuta respectiva persoană să înlăture obstacolul care o împiedică să producă roade.
Doamne Isuse, cultivă pământul inimii mele și ajută-mă să produc roade bune, roade care să dureze (cf. In 15,16). Ajută-mă să-mi amintesc de propriul meu parcurs de credință și dă-mi harul de a mă inspira din propriile mele experiențe când aceasta îi poate ajuta pe ceilalți să crească și să înflorească în viața lor de credință.
Doamne, astăzi, prin harul tău, voi căuta o ocazie de a susține poverile unei persoane apropiate mie. O voi asculta cu compasiune, rugându-mă în tăcere în timp ce îmi vorbește.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: