Am visat într-o noapte că mă plimbam de-a lungul unei plaje, însoțit de Dumnezeu. În timpul plimbării, multe scene din viața mea au fost proiectate pe ecranul cerului. Pe măsură ce trecea fiecare dintre aceste scene, am observat că pe nisip se formau niște urme de pași. Uneori apăreau două perechi de urme, alteori apărea doar o pereche.

Acest lucru m-a îngrijorat foarte tare, pentru că am putut observa că în timpul scenelor care reprezentau etape triste din viața mea, atunci când treceam prin zbuciumări, necazuri sau înfrângeri, puteam vedea doar o pereche de urme pe nisip. Atunci i-am spus lui Dumnezeu:

– Doamne, tu mi-ai promis că, dacă te urmez, vei fi mereu alături de mine. Însă am observat că în momentele cele mai grele din viața mea apare doar o pereche de urme pe nisip. De ce, atunci când aveam mai mare nevoie de tine, nu mergeai alături de mine?

Domnul mi-a răspuns:

– Fiule, ai văzut doar o pereche de urme de pași pe nisip, deoarece în acele momente eu te purtam în brațe. (Anonim brazilian)

 

„De câte ori oamenii nu cred că merg ei, când, de fapt, Dumnezeu este cel care-i poartă!” (Donoso Cortes)

Câtă bucurie să știi lucrul acesta!

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2014