VECHIUL TEMPLU ȘI TEMPLUL CEL NOU
LECTURA I
Au transportat arca în sanctuar, în sfânta sfintelor. Norul a umplut templul Domnului.
Citire din cartea întâi a Regilor 8,1-7.9-13
În zilele acelea, i-a adunat Solomon la Ierusalim pe bătrânii lui Israel şi pe toate căpeteniile triburilor, pe capii de familie ai fiilor lui Israel ca să mute arca alianţei Domnului din cetatea lui David, adică Sion. 2 Toţi oamenii lui Israel s-au adunat la regele Solomon pentru sărbătoarea din luna Etanim, care este a şaptea lună. 3 Au venit toţi bătrânii lui Israel, iar preoţii au ridicat arca. 4 Au adus arca Domnului, cortul întâlnirii şi toate instrumentele sanctuarului care erau în cort: preoţii şi leviţii le-au dus. 5 Regele Solomon şi toată adunarea lui Israel care era cu el stăteau înaintea arcei şi aduceau jertfe din turmă şi din cireadă, care nu se puteau număra, nici calcula cât de multe erau. 6 Preoţii au dus arca alianţei Domnului la locul ei, în interiorul încăperii Debir, în sfânta sfintelor, sub aripile heruvimilor. 7 Căci heruvimii aveau aripile întinse spre locul arcei. Heruvimii acopereau arca şi drugii erau pe deasupra. 9 În arcă nu erau decât cele două table de piatră pe care le-a pus Moise în ea la Horeb când Domnul a încheiat alianţă cu fiii lui Israel la ieşirea lor din ţara Egiptului. 10 Când preoţii au ieşit din sanctuar, norul a umplut casa Domnului. 11 Preoţii nu au putut să rămână acolo să slujească din cauza norului. Căci gloria Domnului a umplut casa Domnului. 12 Atunci Solomon a zis: “Domnul a zis că vrea să locuiască în norul dens. 13 Eu ţi-am zidit o casă înaltă, un sălaş unde să locuieşti pentru totdeauna!”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 131(132),6-7.8-10 (R.: cf. 7a)
R.: Să intrăm cu bucurie în casa Domnului!
6 Iată, am auzit că este în Efrata,
l-am găsit în câmpiile lui Iaar.
7 Să intrăm în locuinţa lui,
să ne prosternăm înaintea scăunelului picioarelor sale! R.
8 Ridică-te, Doamne, şi vino în locul tău de odihnă,
tu şi arca puterii tale!
9 Preoţii tăi să se îmbrace în dreptate
şi credincioşii tăi să strige de bucurie!
10 De dragul slujitorului tău David
nu-ţi întoarce faţa de la unsul tău! R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,23cd
(Aleluia) Isus predica evanghelia împărăţiei şi vindeca orice boală şi orice suferinţă în popor. (Aleluia)
EVANGHELIA
Toţi cei care se atingeau de el se vindecau.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 6,53-56
În acel timp, după ce Isus şi discipolii lui au trecut dincolo, au atins uscatul la Genezaret şi au tras la ţărm. 54 Când au coborât din barcă, recunoscându-l îndată pe Isus, 55 unii au alergat în toată regiunea aceea şi au început să-i aducă pe tărgi pe cei bolnavi, oriunde auzeau că se află el. 56 Şi, oriunde intra, în sate, în cetăţi sau cătune, îi puneau pe cei suferinzi în pieţe şi-i cereau voie să-i atingă chiar şi numai ciucurii hainei. Şi toţi cei care se atingeau de el erau salvaţi.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, în planul tău minunat, m-ai creat pentru a avea parte de harul tău. Templul din Ierusalim a fost semn al prezenței tale în mijlocul oamenilor și al îndemnului pe care ni l-ai adresat de a rămâne în comuniune cu tine. Pătrunde și astăzi în inima mea și a întregii omeniri.
Vechiul Templu al lui Solomon
Construirea Templului de către Solomon a fost un moment crucial în istoria Vechiului Testament. Împărăția lui Solomon definea poporul lui Israel ca un adevărat regat liturgic, chemat să transmită binecuvântarea dumnezeiască tuturor națiunilor prin liturghia celebrată în Templu și prin înțelepciunea promovată de regii săi. Templul lui Solomon, care trebuia să amintească de Grădina Edenului, era menit să încurajeze poporul să îi încredințeze lui Dumnezeu prezența sa în lume, așa cum îi oferea și închinare în Templu. Templul lui Solomon amintea, de asemenea, de prezența lui Dumnezeu alături de poporul său, în pustiu, în Chivot. Așa cum Norul Slavei dumnezeiești a coborât asupra Cortului lui Moise în pustiu, tot așa avea să coboare asupra Templului lui Solomon construit la Ierusalim, pe Muntele Sion. La fel ca și David, Solomon avea să acționeze ca rege-preot: el va binecuvânta poporul amintind numele divin, îl conduce în urma unei rugăciuni de consacrare și îi va oferi Domnului sacrificii de animale.
Isus, Noul Templu
Cunoaștem din Evanghelia după Sfântul Ioan că Isus însuși este Noul Templu, adevărata locuință a lui Dumnezeu printre oameni (cf. In 2,21). În loc să urce la Templul din Ierusalim pentru a se ruga pentru vindecare, oamenii îl căutau pe Isus oriunde se afla și îi aduceau înaintea sa pe cei bolnavi. Tot ce trebuiau să facă cei care aveau nevoie de ajutorul Domnului era să întindă mâna și să atingă ciucurii mantiei lui pentru a fi vindecați. Ciucurii erau un semn de aducere aminte cu privire la respectarea poruncilor lui Dumnezeu (Num 15,38-40). Spre deosebire de regele Solomon, care nu a reușit să respecte poruncile dumnezeiești, Isus rămâne adevăratul model de fidelitate. El este Regele și Marele nostru, Preot credincios și îndurător! Vindecările fizice relatate în Evanghelia de astăzi presupun invitații la a crede în Isus și semne ale izbăvirii din păcat și moarte pe care Isus a adus-o.
Puterea vindecătoare a sacramentelor
Această secțiune a Evangheliei după Sfântul Marcu îl prezintă pe Isus învățându-i pe oameni, hrănind mulțimile și vindecând bolnavii. Aceasta este și o imagine minunată a Bisericii, Trupul mistic al lui Cristos și Templul Duhului Sfânt. Suntem învățați prin intermediul Liturghiei Cuvântului. Suntem hrăniți prin Euharistie, Pâinea vieții. Suntem vindecați în diferite moduri prin celelalte Sacramente. Să-i mulțumim lui Dumnezeu și astăzi pentru aceste daruri minunate ale învățăturii, ale hranei cerești, vindecării și milostivirii.
Doamne Isuse, tu ai locuit între noi. Ai fost trimis de Tatăl pentru a ne mântui și ai propovăduit Vestea cea Bună a mântuirii prin cuvânt și fapte. Fă-ți locuință și în sufletul meu și trimite-mă în lume pentru a face cunoscută Vestea cea Bună.
Prin Botezul nostru, am devenit Temple ale Duhului Sfânt. Inima noastră este sanctuarul în care Dumnezeu dorește să locuiască.
Cum îl primește inima mea pe Dumnezeu?
Îi face plăcere lui Dumnezeu să locuiască în inima mea sau „zidesc” obstacole?
Nu cumva templul inimii mele are nevoie să fie purificat?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: