VILĂ SAU COLIBĂ

Moare o doamnă după ce a dus o viață de comodități și plăceri. Ajungând în cer, sfântul Petru îi atribuie o colibă mică și sărăcăcioasă: „Reședința dumneavoastră pentru toată veșnicia”.

– Cum? protestă femeia. Eu nu pot să locuiesc într-o cocioabă.

– Îmi pare rău, doamnă – îi răspunse sfântul Petru. Este cea mai bună pe care v-am putut-o construi cu materialele pe care dumneavoastră ni le-ați trimis.

„În casa tatălui meu există multe lăcașuri”. Multe și diferite.

Zi de zi ne edificăm propria veșnicie. Calitatea acesteia va depinde de materialele pe care – de asemenea, zi de zi – le trimitem.

Importanța vieții noastre pe pământ este enormă: de ea depinde calitatea veșniciei noastre.