Cineva îi mărturisea prietenului său:

– Eu visez mereu săfiu milionar, ca tatăl meu.

– Dar tatăl tău este milionar? îl întrebă celălalt derutat.

– Nu, dar și el visează la asta.

 

A visa că ai ceea ce nu ai este rău. Și mai rău este ca cineva să viseze că este cine nu este. De câte ori nu credem că suntem mai buni decât suntem în realitate!

Atunci când visul folosește drept stimul, drept imbold care ne îndeamnă la efortul de a fi mai buni, atunci este util și pozitiv. Partea rea e atunci când folosește drept analgezic paralizant. Iar dacă visul se confundă cu realitatea, atunci paralizează.

Toți putem fi mult mai buni decât suntem. Dorința de depășire este fundamentală într-o viață care vrea, într-adevăr, să fie umană. Conformismul, îmburghezirea, este un dușman de temut. Trebuie să sprijinim această dorință sănătoasă de depășire.

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2013