VOCI CONFUZE

La sfârșitul predicii, un credincios se apropie de parohul său în sacristie și îi spuse:

Părinte, am ascultat cuvintele Sfinției Voastre referitoare la caritate și, în timp ce le ascultam, am auzit în sufletul meu glasul negreșit al Duhului Sfânt…

Vrând preotul să afle ce-i șoptise a treia persoană a Preasfintei Treimi, credinciosul îi spuse:

– M-a îndemnat să vă cer o mie de euro, de care am mare nevoie.

Preotul aragonez, care mai fusese până la acel moment în multe alte parohii, surâse și răspunse:

– Cred că ai confundat vocile. Duhul Sfânt este Dumnezeu și, ca atare, știe toate lucrurile. Printre ele, știe că eu nu am acești bani. Prin urmare, nu ți-a putut sugera să mi-i ceri.

Suntem predispuși la a confunda vocile și a crede că este o sugestie a Duhului Sfânt ceea ce este rodul interesului, apetitului, gustului sau capriciului nostru. De aici reies necesitatea și utilitatea direcțiunii spirituale.

Oricât de sincer ai vrea să pari, nu este ușor să fii bun judecător în propria cauză.