„VOI SUNTEȚI DUMNEZEI”
EVANGHELIA
Ei căutau din nou să-l prindă, dar el a scăpat din mâna lor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 10,31-42
În acel timp, iudeii au luat iarăşi pietre, ca să-l bată cu ele. 32 Isus le-a zis: “V-am arătat multe lucruri bune de la Tatăl; pentru care faptă dintre ele vreţi să mă bateţi cu pietre?” 33 Iudeii i-au răspuns: “Nu pentru vreo lucrare bună aruncăm cu pietre în tine, ci pentru blasfemie şi pentru că tu, om fiind, te faci Dumnezeu”. 34 Isus le-a zis: “Oare nu este scris în Legea voastră: «Eu am zis: sunteţi dumnezei?» 35 Dacă i-a numit «dumnezei» pe cei către care a fost cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată – 36 aceluia pe care Tatăl l-a sfinţit şi l-a trimis în lume voi îi spuneţi: «Spui blasfemii» pentru că am zis: «Sunt Fiul lui Dumnezeu»? 37 Dacă nu fac lucrările Tatălui meu, să nu credeţi în mine; 38 dar dacă le fac, chiar dacă nu credeţi în mine, credeţi în fapte, ca să ştiţi şi să recunoaşteţi că Tatăl este în mine şi eu în Tatăl!” 39 Ei căutau din nou să-l prindă, dar el a scăpat din mâna lor. 40 El a plecat iarăşi dincolo de Iordan, în locul unde botezase mai înainte Ioan, şi a rămas acolo. 41 Mulţi veneau la el şi spuneau: “Ioan n-a făcut niciun semn, însă tot ce a spus Ioan despre acesta era adevărat”. 42 Şi mulţi au crezut în el acolo.
Cuvântul Domnului
Doamne, cu umilință îți cer acest har: o armonie sfântă între intelectul meu, voința mea, inima mea și acțiunile vieții mele.
„Tu, om fiind, te faci Dumnezeu”
Evreii s-au înfuriat din cauza referirii aparent dezinvolte a lui Isus la Dumnezeu ca fiind Tatăl său. În realitate, era admirabil faptul că ei doreau să apere cinstea lui Dumnezeu și să respecte cu mare respect numele de “Dumnezeu”, fără a țină cont că Dumnezeu se găsea în fața lor. În zilele noastre, numele Domnului este rostit cu dezinvoltură, ba chiar folosit în înjurături îngrozitoare. Porunca a doua „impune respectul față de numele Domnului” (CBC 2142). Este minunat să medităm asupra Sfântului Nume al lui Isus. Al Tatălui și al Duhului Sfânt, să rostim rugăciunile noastre fără grabă și cu respect.
„Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele tău pe tot pământul!”. (Ps 8,1).
„Tatăl este în mine şi eu în Tatăl!”
Isus este modelul desăvârșit de comuniune cu Tatăl, pe care și noi ar trebui să ne rugăm să îl împlinim în viața noastră. De fapt, în rugăciunea Shema Israel se spune clar: „«Ascultă, Israél! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. Să-l iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din toată puterea ta! Să fie aceste cuvinte pe care ți le poruncesc astăzi în inima ta! Să le sădești în fiii tăi și să vorbești de ele când stai în casa ta, când mergi pe drum, când te culci și când te scoli! Să le legi ca un semn la mâini și să-ți fie ca un pandantiv între ochi! Să le scrii pe ușorii casei tale și pe porțile tale!»” (Deut 6,4-9). Această comuniune plină de iubire este cheia pentru a fi integri și pentru a trăi o viață sfântă. Când alegem să rămânem uniți cu Dumnezeu, cuvintele și faptele noastre sunt în armonie și ne asemănăm cu adevărat cu Dumnezeu, așa cum se arată în Psalmul 82,6: „Eu am zis: „Voi sunteți dumnezei! Toți sunteți fii ai Celui Preaînalt!”.
„Mulţi au crezut în el”
Este aproape amuzant cum oamenii pot să vadă un lucru sau să audă exact aceleași cuvinte și să aibă impresii cu totul diferite. Chiar și în contextul vieții noastre spirituale, sesizăm momente în care avem o credință puternică, iar alteori ne simțim reci sau chiar supărați pe Dumnezeu. Cât de paradoxal este faptul că sufletele care tânjesc atât de mult după dragostea pe care numai Dumnezeu o poate oferi se pot simți uneori potrivnice lui. Să urmăm exemplul celor „mulți” din fragmentul evanghelic de astăzi; să ne amintim îndemnul lui Ioan Botezătorul, să învățăm din înțelepciunea altor sfinți, dar mai ales să îl ascultăm pe Isus însuși, și să credem, chiar și atunci când inima noastră nu „simte”!
Doamne, mândria omenească ne poate face atât de aroganți. Putem să ne îndoim, să te punem la îndoială și să te contestăm, ba chiar să nu respectăm nici numele tău. Isuse, te rog, înmoaie-mi inima, luminează-mi mintea și eliberează-mă de mândrie. Vreau să te cunosc, să te iubesc și să te slujesc, în toate zilele vieții mele.
Doamne, astăzi, prin harul Tău, mă voi imagina în compania unor mari sfinți și mi-i voi imagina încurajându-mă cu aceste cuvinte: „Așa încât, frații mei iubiți, fiți tari, neclintiți; prisosind totdeauna în lucrarea Domnului, știind că munca voastră nu este zadarnică în Domnul!” (1Cor 15,58).
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: